01 ianuarie 2014

„Cauze pierdute”

   Reiau scrisul aici, după o perioadă de lenevie, pentru a răspunde unor întrebări pe care le primesc din timp în timp de la prieteni sau cunoștințe. De fapt, este una și aceeași întrebare formulată în diverse chipuri: „De ce îți place să susții cauze pierdute? De ce te complaci în a te entuziasma în fața frumuseții lumii cînd urîtul este la putere și cînd omenirea suferă de foamete, poluare, ură, prostie...?!”
   Am zis că răspund... e un fel de a spune, nu am deloc ambiția de a lămuri pe cineva, cu atît mai puțin de a convinge. Dacă am cîștigat ceva odată cu părul alb este exact indiferența față de încrîncenare, față de lupta partizană, de colții rînjiți, de ura de clasă!
   Da, susțin cauze pierdute, da, am păreri, da, am opțiuni politice, da, cred că, la un moment dat, unii pot fi mai buni sau mai utili decît alții, dar nu mai am apetitul confruntării. Mă amuză uneori, alteori, recunosc, mă irită prostia angajată a unora, mă întristează radicalismul indiferent de culoarea lui, mă îndurerează lipsa de îngăduință a unora față de semeni („toleranța este de la Diavol” - cică s-ar fi rostit undeva, cîndva, trag nădejde că e doar un zvon, altfel ar fi foarte trist!)...
   Prin urmare, în tolba cauzelor pierdute adun cu naivă obstinație dar cu aceeași senină plăcere pe care nu mă simt cîtuși de puțin obligat a o justifica, următoarele:
   - restaurarea Monarhiei în România;
   - iubirea de aproapele, indiferent dacă este creștin, evreu, musulman sau budist;
   - convingerea că nu am nici un merit de a mă fi născut aici și astfel;
   - bucuria pe care mi-o procură arta ca antidot al urii, prostiei, păcatului;
  - nădejdea că oamenii pot fi convinși că binele și frumosul sînt mai puternice decît răul și urîtul;
   - credința că Dumnezeu îi iubește pe TOȚI locuitorii lumii Lui!

   Ce alternative aș avea? Să susțin cauze... cîștigate? Să pariez pe ceea ce e sigur, numai pentru a avea satisfacția situării în tabăra cîștigătorilor? Adică:
   - să susțin republica președinților Iliescu ori Băsescu?
   - să votez guvernele Năstase, Boc, MRU, Ponta?
   - să privesc la RTV, B1 ori Antene?
   - să-i urăsc pe unii ori pe alții numai pentru că nu-s ca mine?
  - să cred în bazaconii naționalist-fantasmagorice cu parfum protocronic-pășunist, populate de agatîrși uriași, hiperboreeni atotputernici, daci primordiali sau traci din care se trage toată suflarea globului?!
   - să militez tîmp împotriva fantomaticei încălziri globale?
  - să mă isterizez împotriva „pericolului american” sau să mă prosternez în fața neo-paternalismului slav care se strecoară insinuant și perfid în unele medii intelectuale răsăritean-nostalgice?!
   Haida-de! Fac-o cine vrea! Majoritățile. Profesioniștii ori doar pasionații pesimismului cu ștaif. Cîștigătorii de profesie. 
   Nu eu!
   Eu vă urez, doar, la mulți ani!