27 februarie 2014

Despre atitudine și faptă

   Încep prin a publica aici un apel lansat de Alianța Națională pentru Reinstaurarea Monarhiei - Filiala județului Bacău:
   

   „Dragi concetățeni, Filiala Bacău a ANRM are personalitate juridică! Este momentul să trecem la fapte!

Dacă nutriți, ca și noi, speranța renașterii demnității poporului român, dacă aveți convingerea că sterila succedare la putere a atâtor președinți nu a adus neamului nostru nici izbăvire, nici demnitate și nici prosperitate, atunci a sosit clipa unei decizii importante: aderați la Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei- ANRM și oferiți-vă șansa unei reînnodări a tradiției cu gândul spre viitor! 
Trăiască Regele!”


   Și un link către un formular de adeziune la ANRM: 

   Cei ce mă cunosc știu ce opțiuni politice am. Și mai știu și că pot să fac distincțiile necesare între atitudinea politică sau civică și acțiunea în sine. De cele mai multe ori, ne limităm la atitudini. Asta în cazul în care le avem și pe acelea, mulți dintre noi abandonăm cu prea multă ușurință - ca să nu spun indolență - dreptul la o atitudine personală față de ceea ce se petrece în jurul nostru. Dar, cum spune și apelul ANRM, este nevoie și de fapte, nu numai de atitudini. Prin urmare, stimați cititori, în cazul în care credeți că, într-o democrație, dincolo de toate drepturile politice, sociale și economice, vectorul esențial este numărul celor ce cred, acționează și votează, adică noțiunea de majoritate, atunci vă invit cu speranță să semnați aceste adeziuni. Eu am făcut-o încă din primăvara anului trecut și cred că tărie că reinstaurarea monarhiei este un răspuns viabil la întrebările derutante pe care ni le punem zilnic, provocați de spectacolul jalnic al politicii românești. 
   Recunosc că acest proiect este anevoios și, pentru majoritatea actuală, utopic. Dar, pentru cei care cunosc puțină istorie, trecerea de la dictatură la monarhie constituțională (ca să dau doar un singur exemplu) a fost posibilă în Spania. 
   De ce am abordat chiar acum acest subiect? Ruperea USL este, vrem nu vrem, o dovadă în plus că politicienii români, în lipsa unui arbitraj neutru și moral, sunt, cum spunea un jurnalist, mici. Niște oameni mici. Lipsiți de anvergură, de principii, de viziune pe termen lung, lipsiți de coloană vertebrală, de repere! 
   Președintele actual este reperul a cel puțin 4 forțe politice autointitulate de dreapta! Celelalte partide mizează pe alte și alte „repere” prezidențiale care mai de care mai dezamăgitoare. Am investit și eu, ca mulți alți concetățeni, multă și optimistă încredere în aceștia. Cu ce rezultat?!
   Priviți și ascultați ce și cum vorbesc politicienii noștri! Cu rarisime excepții, discursurile lor sunt pline de clișee demagogice, de lozinci făurite de PR-iști care abia stăpînesc limba română, de atacuri suburbane la adresa adversarilor politici. 
   Priviți și ascultați discursul Majestății Sale Mihai I de România, în fața Parlamentului, din 25 noiembrie 2011. Priviți emisiunea „Ora Regelui” de sâmbata, la TVR 1, ora 13! Citiți blogul Principelui Radu! Nu veți vedea, auzi, citi nici „cuvinte grele”, nici agramatisme, nici clișee demagogice. Nu veți vedea nici luxul imposturii, nici opulența mitocănească, nici prostul gust al tocurilor cui și-al poșetelor „de firmă”. Veți putea intra într-o lume în care simplitatea, demnitatea, rectitudinea sunt asumate firesc, fără chimval răsunător, fără râsetele hăhăite ale așa-zisului „om din popor”, o lume în care plutește calmul senin al aristocrației reale.
   De ce toate acestea, întreb din nou?! Voi reveni zilele acestea cu un alt exemplu, de data aceasta dintr-o zonă în care politica nu acționează pe față, competent, ci perfid, insinuîndu-se în cele mai intime fibre ale ființei naționale: învățămîntul! Veți vedea la ce cote poate ajunge incompetența și cum este ea perpetuată de lipsa noastră de atitudine! Cît despre faptă...