04 iulie 2011

Ce se spune şi, mai ales nu se spune în media despre bacalaureatul 2011


         - De vină este guvernul. Da, dar numai parţial. Este de vină pentru slaba şi, mai ales, hormonal-fluctuanta organizare a bacalaureatului în ultimii ani. Şi vina trebuie să o împartă şi cu guvernări anterioare. Nu cu toate. Între 1997 şi 2000, ministerul educaţiei a pus bazele unei reforme coerente care a fost stopată brusc la intrarea în noul mileniu.
            Este de vină pentru continuarea subfinanţării învăţămîntului. Este de vină pentru a nu fi reuşit încă să impună o pregătire de înaltă calitate a corpului profesoral (reforma universităţilor). Este de vină că permite, încurajează, mijloceşte numirile politice în funcţiile de conducere.
            De vină este guvernul şi pentru că nu are o viziune coerentă asupra scopurilor evaluărilor naţionale. Ce evaluăm? Ce obiective strategice urmărim? Care este profilul absolventului de azi dar şi de mîine şi, mai ales, de poimîine?! Pentru ce-l pregăteşte şcoala?!
            - De vină sînt profesorii. Da, parţial. Unii profesori nu au ce căuta în sistem! Nu au vocaţie, nu sînt bine pregătiţi, nu mai vor să înveţe ei înşişi. Dar CINE poate spune CU EXACTITATE care este ponderea acestora? CINE a făcut inspecţii serioase, coerente, formatoare, nu numai constatatoare? Cine îi reprezintă corect şi competent pe profesori în dialogul cu societatea, cu clasa politică, cu administraţia? Sindicatele? Să zîmbim decent! Inspectoratele şcolare? Ele sînt avanposturile harababurii instituţionalizate, în pofida faptului că există mulţi inspectori competenţi! Ministerul? Cu ce specialişti? Cîţi au mai rămas acolo în virtutea competenţei şi cîţi mai au un cuvînt de spus în faţa agresiunii politicului analfabet?!
            De vină sînt şi profesorii care cedează presiunilor părinţilor doritori de note mari. De vină sînt şi profesorii care acceptă sau chiar pretind mită (sub diverse forme). De vină sînt şi profesorii care acceptă la nesfîrşit să-şi facă datoria în schimbul unor salarii jenante.
            - Universităţile. Da, ele îi pregătesc pe profesori, ele deschid drumul cercetării, inovării şi pregătesc resursa umană. Unele chiar fac asta. Cîte? Cine le-a evaluat? Cum, pe ce criterii? Cine le-a ierarhizat? Unde s-a comunicat toată această informaţie? Profesori (dar şi jurişti, şi economişti, şi sociologi, şi psihologi şi, mai ales manageri) se produc pe bandă rulantă în fiece cotlon al ţării: de la Oneşti la Zalău, de la Simeria la Calafat, răsar universităţi care scot posesori de diplome mai abitir decît scotea I.A.S. Crevedia puii de găină!
            - De vină sînt părinţii. Da, şi ei, uneori. Atunci cînd, speriaţi de universităţile la care admiterea se face pe bază de dosar cerşesc note mari. Şi nu numai la liceu, ci şi în gimnazii, căci la admiterea în licee contează foarte mult media celor patru ani de gimnaziu. Sînt de vină şi părinţii care-şi lasă copiii în seama rudelor şi pleacă să lucreze în străinătate pentru, culmea paradoxului, a-i putea întreţine mai bine în şcoală!
            - De vină sînt elevii. Şi ei, uneori. Pentru că prea-şi doresc să semene cu noi, „modelele lor”: noi, adulţii, părinţii, profesorii, politicienii. Sînt de vină pentru că vor mai mult, mai repede, mai uşor. Aidoma nouă. De aceea încearcă – şi încă mai reuşesc, dar, iată, anul acesta în mult mai mică măsură – să trişeze. Să copieze, să şoptească, să „fenteze” camerele de luat vederi, să negocieze cu supraveghetorii lipsiţi de coloană vertebrală...

            Da, anul acesta bacul „a fost un dezastru”. Dar NU pentru că au reuşit să ia nota de trecere mai puţin de jumătate dintre candidaţi, ci pentru că, după cum se poate deja observa, nu se vor trage învăţămintele necesare din acest rezultat. Acuzele vor zbura în continuare dintr-o tabără către cealaltă, fiecare se va simţi îndreptăţit să-şi continue drumul convins că dreptatea este numai de partea lui.
            Da, bacul a fost un dezastru la nivel de statistici. Dar mediile de informare nu spun nimic despre liceele care au înregistrat rezultate comparabile cu cele din anii trecuţi. În judeţul Bacău, în liceele care contează cu adevărat, promovabilitatea a trecut simţitor de 90%! Mici scăderi faţă de anul trecut, pe ici, pe colo. Camere de luat vederi au fost instalate şi în aceste licee, dar prezenţa lor nu a influenţat major rezultatele.
            Vorba e, ce învăţăm din toate acestea?!

2 comentarii:

Gabriela spunea...

Cei care obișnuiesc să învețe vor învăța. Cei care obișnuiesc să se audă cum vorbesc nu vor învăța nimic. Am zis.

Raluca R spunea...

Ne-ar trebui un Nero...
Altfel nu vad vreo rezolvare.