150 de ani de la intrarea Europei în România...
Métaphore oblige, nu era, pe atunci, România, erau Principatele Unite.
10 Mai, sărbătoare națională, potrivit legii 103 din 2015. În orașul meu nu am văzut nici un steag înălțat... Nu a răsunat Imnul Regal decît în spații restrînse, nici un „oficial” nu și-a amintit că, acum 150 de ani, intra în ceea ce avea, mai tîrziu, să se numească România, un tînăr de 27 de ani care reprezenta garanția că Europa ne dorește alături.
Dacă azi, în plină campanie electorală, politicienii noștri pot vorbi liber despre drepturi, libertăți, despre ființa națională, despre credință, continuitate și multe altele, este pentru că, la 10 Mai 1866, Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, cel care avea să fie primul rege al României, Carol I, depunea jurămîntul de credință față de noua lui patrie, plinind legămîntul elitelor politice românești de a aduce domn străin pe tronul Principatelor.
Dacă România de azi este un stat unitar, independent, modern, aceasta nu se datorează invadatorilor sovietici care au întrerupt cursul firesc al istoriei, instaurînd comunismul, ci Casei Regale de România care, chiar și în cele mai negre perioade al istoriei noastre, a slujit Țara cu credință, inteligență, onoare!
Regii noștri, cu creșterile și scăderile lor, au fost români. Carol I a devenit ortodox, la fel nepotul său, Ferdinand, ceilalți s-au născut în limba română și în credința strămoșească! Au pus mai presus de legăturile lor de sînge germane interesul Țării și al Poporului cărora le-au jurat credință.
În orașul meu, nu flutură drapelul Țării, străzile nu palpită de forfota bucuriei de a fi, văzduhul nu vibrează în acordurile Imnului Regal...
Mihai I de România (singurul nume oficial al Suveranului nostru) ne este încă, prin Grația Divină, contemporan!
La mulți ani, Sire!
 |
| Imnul Regal |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu