Una dintre cele mai mari performanțe ale domnului Traian Băsescu este de a fi indus ideea că este un luptător anticomunist. A condamnat ideologia cu pricina în Parlament, cu mare fast și... cam atît. Dar compoziția ideologică din care este alcătuit a dat pe-afară atunci cînd a dorit (de ce, oare?!) să se exprime în legătură cu Majestatea Sa, Mihai I: l-a numit trădător! Din cazanele lor cu smoală, Stalin, Dej și Ceaușescu rînjesc mulțumiți! Liderul român de azi li se alătură cu sîrg!
Dar, ca să nu credem că are ceva cu monarhia, domnul Băsescu l-a curtat pe mult-agitatul bastard regal, autointitulatul prinț Paul Lambrino. Lecturile domnului președinte demis nu au ajuns pînă acolo unde se scrie despre statutul Casei Regale de România, despre drepturile și mai ales obligațiile regilor noștri, despre cu cine au sau nu au voie să se căsătorească aceștia etc. Domnul Băsescu aproximează ca un amator și se comportă cu inconsecvența semidoctului.
Domnul Băsescu este curajos, ni se mai spune. Așa este, cum altfel și-ar permite să jignească de-a valma întregi categorii sociale, să se adreseze familiar-spre-mitocănește jurnaliștilor, să nesocotească prevederile Constituției și alte asemenea acte de bravură!
Domnul Traian Băsescu este cinstit, altfel cum i-ar putea oblădui pe marii onești ai nației: Monica Iacob Ridzi, Roberta Anastase, Elena Udrea, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Silviu Prigoană ș.a.
Domnul Băsescu este victima unei lovituri de stat parlamentare. Trist, mulți chiar cred asta. Creștinește, ar trebui să-i iubim. Încercăm! În fond, dreptul la opinie este garantat prin Constituție. Ceea ce nu oferă legea fundamentală este și mintea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu